Rezultate financiare dezastruoase în 2023 pentru industria lemnului. Mergem înainte tot așa?

来源:
Fordaq
点击:
929
  • text size

    Volumul  activității  în industria  lemnului  a  înregistrat  un declin  abrupt  în 2023, conform  indicilor  producției  industriale  publicați  de  INS:

     

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE -       
 - serie ajustata sezonier-       
       
Activităţi (diviziuni) Decembrie 2023 Anul 2023/
  fata de: Anul 2022
  Noiembrie 2023 Decembrie 2022      
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 103.7 95.4 80.3
Fabricarea de mobilă 109.3 96.2 87.9

    Anul  2023  a  fost deci  un  an  de  scădere  a  producției în industria  lemnului,  pe  fondul  unei  reduceri  artificiale  a  volumului  de lemn  recoltat și  a  menținerii  unor  prețuri  artificial  ridicate  ale  resursei  de  lemn.

    Vă  invit  să urmărim  impactul acestor  evoluții  în rezultatele  financiare  ale  celor  mai mari  operatori  economici  din industria  lemnului :

 

 

Rezultate  financiare-  companii  de  top  din industria  lemnului

 

 

Compania

Anul

Cifra

Profit

   

Afaceri

Net

Kronospan  Trading

2023

1 893 474 140

-262 168 643

 

2022

2 494 611 480

-15 546 600

 

2021

2 465 872 422

172 816 085

       
 

2023

2 131 681 369

114 792 155

Egger

2022

2 285 280 664

37 295 539

 

2021

2 063 756 402

224 503 330

   

 

 

       

HS  Timber Filiala Reci

2023

701 279 725

-50 305 905

 

2022

1 186 158 023

63 722 299

 

2021

146 539 826

9 625 084

       

ZG  Timber Sebes

2023

495 956 741

-57 049 503

       
       

Kastamonu  Romania

2023

656 772 934

-119 735 102

 

2022

868 575 473

-91 980 415

 

2021

834 130 292

-38 695 901

       

Yildiz Entegre

2023

504 431 482

-58 773 270

 

2022

723 170 620

22 334 132

 

2021

585 374 450

57 832 636

     Pierderile  operatorilor  economici  din  industria  lemnului  sunt generalizate,  cu  excepția  Egger  România,  companie  care  confirmă regula  prin  apropierea  de  granița  cu  Ucraina  și  ponderea  semnificativă  a  importurilor  de  resursă  de  lemn  din Ucraina  în mixul  de  aprovizionare

     Pierderile  sunt  uriașe: între  10  și  20 %  din cifra  de afaceri ! 

     Cauzele  acestor  pierderi  sunt  complexe, între  cele  mai  importante:

-  prețul prea  ridicat  al  resursei  de lemn,  cu  o medie  de 20-30  euro/mc  mai mare  în  România  față  de prețurile  pieței  europene.

-costul  ridicat  al  energiei  electrice,  de  asemenea  între  cele  mai  mari  din  Europa.

-stabilitatea  artificială  a cursului  de  schimb,  cursul  supra-apreciat  al  leului  favorizează  importurile  și  defavorizează  exporturile.

-costurile  mai  mari  în  România  al  navlulului și  de operare  în  portul Constanța, datorită  conjuncturii și  supraaglomerării  portului cu  exportul  de cereale  din Ucraina.

-costul  în creștere  al forței  de  muncă,  în condițiile  inflației  de  două cifre  din  România.

    Este  o  conjunctură  complicată  pentru  industria  lemnului  din România. Dar  de departe,  impactul  negativ  cel  mai  amplu  asupra  industriei l-a  avut  prețul  prea  mare  al  resursei  de lemn.

    Într-o  analiză  a  rezultatelor  licitațiilor  organizate  de  RNP-  Romsilva,  arătam  că  prețurile  se  mențin într-o  zonă  speculativă,  în  condițiile  unei  reduceri  artificiale  a ofertei  și  a  unor  mecanisme  de licitare-  fărâmițare a  ofertei,  licitații  electronice  fără  garanție  pe  fiecare  lot licitat -care  conduc  la  creșterea  prețurilor.  Vă  invit  să revedeți o analiză  la  finalul  anului  2023.

Rezultate speculative la licitația de produse principale de la Suceava

 

    De  remarcat  pierderile  financiare  înregistrate  atât  de HS  Timber  Reci (  unitatea  reprezentativă a HS Timber, după  divizare,  care  a funcționat  tot  anul)  cât  și  de  ZG  Timber  Sebeș, compania  germană  care a achiziționat  fabrica HS  Timber  de la  Sebeș.

   De  ce  s-au  menținut  prețurile  resursei  de lemn  la  niveluri  ridicate, în  condițiile  scăderii  de  activitate  din industria lemnului  și a  pierderilor  majore  înregistrate  de  operatorii  economici  din industria  lemnului?  De  ce  nu  s-a  reglat  piața  lemnului  din România  în  2023?  Răspunsul  la  această  întrebare  nu  este  deloc  simplu.

   Despre  reducerea  artificială  a  ofertei  am  vorbit  adesea, ca  și  mecanismele  de  licitație  care  favorizează  prețurile  ridicate-  a  se  vedea  analiza  de mai  sus.

   Dar  a  doua  jumătate  a  anului  a  adus   evoluții  și  pe  segmentul cererii:  cumpărarea  fabricii  HS  Timber  de la  Sebeș  de  către  ZG  Timber  și  repornirea  acesteia  la  capacitate  a  adus  un supliment  de cerere  pe  piață, care  s-a  resimțit  într-o concurență  crescută  și  prețuri  majorate  în toamna anului  2023,  semnale  care  s-au  resimțit  și  la  licitațiile  pentru  producția  anului  2024.

   După  apariția  în  piață  a ZG  Timber, piața  este  în căutarea  unui  nou  echilibru.

   Repornirea  fabricii de la  Sebeș  a început  cu stocuri  reduse, care  au trebuit  completate  cu  importuri:

 

    Rezultate  financiare  dezastruoase  în 2023  pentru  industria  lemnului. Mergem înainte  tot  așa?

     Din  2014  până  în 2022,  perioadă  în care  HS  Timber  a operat  cu  3  fabrici  mari  în  România  și în condițiile restricției  de  a  achiziționa  mai  mult  de  30 %  din  resursa dintr-un sortiment  industrial , reglajul  necesarului  de  resursă  s-a  realizat  prin  importuri  de   1,5 -  2  mlioane  de mc buștean  rășinoase  anual.

    Cum  se  va  regla  piața  în  2024 și  anii  următori, în  condițiile  reluării  producției  și  la fabica  de la  Rădăuți  a  HS  Timber? 

    Necesarul  de resursă  de  rășinoase este  de minim 7  milioane  mc buștean  anual,  piața internă  furnizează legal  5  milioane  mc,  diferența  s-a  reglat  în  perioada  2014-2022  din importuri.  Se  va  reuși  și în viitor  reglajul  pieței  din importuri?

   Deocamdată  asistăm  o  ușoară  revenire  a cererii  pe  piață, care  se regăsește  și în creșterea  producției  în industria  lemnului:

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE -           
 - serie ajustată sezonier-           
           
Activităţi (diviziuni) Aprilie 2024 Perioada 1.I - 30.IV 2024/
  față de:  Perioada 1.I - 30.IV 2023
  Martie 2024 Aprilie 2023      
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 106.0 129.6 113.3
Fabricarea de mobilă 105.3 107.3 100.6

   In  aprilie  2024  avem  o creștere  la  129.6  %  față  de producția  lunii  aprilie  din 2023, creștere  amplificată  de efectul  de bază,  al  activității  foarte  reduse  din  aprilie  2023. Dar  creșterea  este  mare.

   Practic  industria  lemnului  ar  putea  să  recâștige  din  producția  pierdută  în  2023.  Cu ce resursă?

    Din  păcate, anul  2024    este  anul  în care  cumulul  de factori  care  au condus  la  restrângerea  ofertei-  începând  cu  impactul  revizuirii  retroactive  a  amenajamentelor  silvice -  va atinge  maximul  de efect.  Oferta  este  redusă,  prețurile  se  mențin  artificial  ridicate,  în  special  pe  segmentul  rășinoaselor.

   Pentru  cei  mai  mulți  operatori  economici,  constatarea  este  simplă:  la  aceste prețuri, dacă  lucrăm  pierdem.  Dacă  lucrăm mai  puțin, pierdem  mai  puțin. Din  păcate, în această  conjunctură  sunt  și  mulți  operatori  eocnomici  care  își  încetează  activitatea.

  Mediul  economic  pentru  industria  lemnului  din România  se  menține  extrem  de neprietenos,  cu  multe  riscuri  și  în  continuare evoluții  negative:

 - proiectul  Codului  Silvic- fără  soluții  în  mecanisme  funcționale  către tranziția  la  lemn  fasonat,  cu  concurență  neloială din partea  Romsilva.

-sistemul SUMAL, care  se  complică  în SUMAL  3.0,  fără  a deveni  suport  pentru  EUDR.

-intrarea  în vigoare  a EUDR.

- lipsa  de perspectivă  pentru  finalizarea cu rezultate în baza  unei  metodologii  validate  și recunoscute  a IFN  Ciclul  III.

- presiunea  pentru extinderea  suprafeței  ariilor  protejate/  zonelor  de strictă  protecție.

    Ceea  ce  se  va  întâmpla  în lunile  următoare  cu  proiectul  Codului  Silvic,  SUMAL3.0,  intrarea  în vigoare  a EUDR, IFN  Ciclul  III  va  așeza  coordonatele  sectorului  pentru mulți ani  de  acum  încolo.

   A  merge înainte în virtutea inerției  nu  este  o  soluție.  Este  nevoie  de viziune,  implicare  și  decizii.

 

 

 

在此发布您的推荐