Volumul activității în industria lemnului a înregistrat un declin abrupt în 2023, conform indicilor producției industriale publicați de INS:
INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE - | |||
- serie ajustata sezonier- | |||
Activităţi (diviziuni) | Decembrie 2023 | Anul 2023/ | |
fata de: | Anul 2022 | ||
Noiembrie 2023 | Decembrie 2022 | ||
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite | 103.7 | 95.4 | 80.3 |
Fabricarea de mobilă | 109.3 | 96.2 | 87.9 |
Anul 2023 a fost deci un an de scădere a producției în industria lemnului, pe fondul unei reduceri artificiale a volumului de lemn recoltat și a menținerii unor prețuri artificial ridicate ale resursei de lemn.
Vă invit să urmărim impactul acestor evoluții în rezultatele financiare ale celor mai mari operatori economici din industria lemnului :
Rezultate financiare- companii de top din industria lemnului
Compania |
Anul |
Cifra |
Profit |
Afaceri |
Net |
||
Kronospan Trading |
2023 |
1 893 474 140 |
-262 168 643 |
2022 |
2 494 611 480 |
-15 546 600 |
|
2021 |
2 465 872 422 |
172 816 085 |
|
2023 |
2 131 681 369 |
114 792 155 |
|
Egger |
2022 |
2 285 280 664 |
37 295 539 |
2021 |
2 063 756 402 |
224 503 330 |
|
|
|
||
HS Timber Filiala Reci |
2023 |
701 279 725 |
-50 305 905 |
2022 |
1 186 158 023 |
63 722 299 |
|
2021 |
146 539 826 |
9 625 084 |
|
ZG Timber Sebes |
2023 |
495 956 741 |
-57 049 503 |
Kastamonu Romania |
2023 |
656 772 934 |
-119 735 102 |
2022 |
868 575 473 |
-91 980 415 |
|
2021 |
834 130 292 |
-38 695 901 |
|
Yildiz Entegre |
2023 |
504 431 482 |
-58 773 270 |
2022 |
723 170 620 |
22 334 132 |
|
2021 |
585 374 450 |
57 832 636 |
Pierderile operatorilor economici din industria lemnului sunt generalizate, cu excepția Egger România, companie care confirmă regula prin apropierea de granița cu Ucraina și ponderea semnificativă a importurilor de resursă de lemn din Ucraina în mixul de aprovizionare
Pierderile sunt uriașe: între 10 și 20 % din cifra de afaceri !
Cauzele acestor pierderi sunt complexe, între cele mai importante:
- prețul prea ridicat al resursei de lemn, cu o medie de 20-30 euro/mc mai mare în România față de prețurile pieței europene.
-costul ridicat al energiei electrice, de asemenea între cele mai mari din Europa.
-stabilitatea artificială a cursului de schimb, cursul supra-apreciat al leului favorizează importurile și defavorizează exporturile.
-costurile mai mari în România al navlulului și de operare în portul Constanța, datorită conjuncturii și supraaglomerării portului cu exportul de cereale din Ucraina.
-costul în creștere al forței de muncă, în condițiile inflației de două cifre din România.
Este o conjunctură complicată pentru industria lemnului din România. Dar de departe, impactul negativ cel mai amplu asupra industriei l-a avut prețul prea mare al resursei de lemn.
Într-o analiză a rezultatelor licitațiilor organizate de RNP- Romsilva, arătam că prețurile se mențin într-o zonă speculativă, în condițiile unei reduceri artificiale a ofertei și a unor mecanisme de licitare- fărâmițare a ofertei, licitații electronice fără garanție pe fiecare lot licitat -care conduc la creșterea prețurilor. Vă invit să revedeți o analiză la finalul anului 2023.
Rezultate speculative la licitația de produse principale de la Suceava
De remarcat pierderile financiare înregistrate atât de HS Timber Reci ( unitatea reprezentativă a HS Timber, după divizare, care a funcționat tot anul) cât și de ZG Timber Sebeș, compania germană care a achiziționat fabrica HS Timber de la Sebeș.
De ce s-au menținut prețurile resursei de lemn la niveluri ridicate, în condițiile scăderii de activitate din industria lemnului și a pierderilor majore înregistrate de operatorii economici din industria lemnului? De ce nu s-a reglat piața lemnului din România în 2023? Răspunsul la această întrebare nu este deloc simplu.
Despre reducerea artificială a ofertei am vorbit adesea, ca și mecanismele de licitație care favorizează prețurile ridicate- a se vedea analiza de mai sus.
Dar a doua jumătate a anului a adus evoluții și pe segmentul cererii: cumpărarea fabricii HS Timber de la Sebeș de către ZG Timber și repornirea acesteia la capacitate a adus un supliment de cerere pe piață, care s-a resimțit într-o concurență crescută și prețuri majorate în toamna anului 2023, semnale care s-au resimțit și la licitațiile pentru producția anului 2024.
După apariția în piață a ZG Timber, piața este în căutarea unui nou echilibru.
Repornirea fabricii de la Sebeș a început cu stocuri reduse, care au trebuit completate cu importuri:
Din 2014 până în 2022, perioadă în care HS Timber a operat cu 3 fabrici mari în România și în condițiile restricției de a achiziționa mai mult de 30 % din resursa dintr-un sortiment industrial , reglajul necesarului de resursă s-a realizat prin importuri de 1,5 - 2 mlioane de mc buștean rășinoase anual.
Cum se va regla piața în 2024 și anii următori, în condițiile reluării producției și la fabica de la Rădăuți a HS Timber?
Necesarul de resursă de rășinoase este de minim 7 milioane mc buștean anual, piața internă furnizează legal 5 milioane mc, diferența s-a reglat în perioada 2014-2022 din importuri. Se va reuși și în viitor reglajul pieței din importuri?
Deocamdată asistăm o ușoară revenire a cererii pe piață, care se regăsește și în creșterea producției în industria lemnului:
INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE - | |||
- serie ajustată sezonier- | |||
Activităţi (diviziuni) | Aprilie 2024 | Perioada 1.I - 30.IV 2024/ | |
față de: | Perioada 1.I - 30.IV 2023 | ||
Martie 2024 | Aprilie 2023 | ||
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite | 106.0 | 129.6 | 113.3 |
Fabricarea de mobilă | 105.3 | 107.3 | 100.6 |
In aprilie 2024 avem o creștere la 129.6 % față de producția lunii aprilie din 2023, creștere amplificată de efectul de bază, al activității foarte reduse din aprilie 2023. Dar creșterea este mare.
Practic industria lemnului ar putea să recâștige din producția pierdută în 2023. Cu ce resursă?
Din păcate, anul 2024 este anul în care cumulul de factori care au condus la restrângerea ofertei- începând cu impactul revizuirii retroactive a amenajamentelor silvice - va atinge maximul de efect. Oferta este redusă, prețurile se mențin artificial ridicate, în special pe segmentul rășinoaselor.
Pentru cei mai mulți operatori economici, constatarea este simplă: la aceste prețuri, dacă lucrăm pierdem. Dacă lucrăm mai puțin, pierdem mai puțin. Din păcate, în această conjunctură sunt și mulți operatori eocnomici care își încetează activitatea.
Mediul economic pentru industria lemnului din România se menține extrem de neprietenos, cu multe riscuri și în continuare evoluții negative:
- proiectul Codului Silvic- fără soluții în mecanisme funcționale către tranziția la lemn fasonat, cu concurență neloială din partea Romsilva.
-sistemul SUMAL, care se complică în SUMAL 3.0, fără a deveni suport pentru EUDR.
-intrarea în vigoare a EUDR.
- lipsa de perspectivă pentru finalizarea cu rezultate în baza unei metodologii validate și recunoscute a IFN Ciclul III.
- presiunea pentru extinderea suprafeței ariilor protejate/ zonelor de strictă protecție.
Ceea ce se va întâmpla în lunile următoare cu proiectul Codului Silvic, SUMAL3.0, intrarea în vigoare a EUDR, IFN Ciclul III va așeza coordonatele sectorului pentru mulți ani de acum încolo.
A merge înainte în virtutea inerției nu este o soluție. Este nevoie de viziune, implicare și decizii.